Granitele naturale ale Banatului sunt raurile Mures si Tisa, Dunarea si Culoarul Timis-Cerna.
Relieful Banatului este foarte divers: incepand din vest, spre est, formele de relief se succed in trepte: campia joasa, campia inalta, dealurile si, in final muntii. Unele masivele muntoase banatene constituie ramura vestica a Carpatilor Meridionali. Acestea sunt, de la nord la sud, muntii Tarcu cu varfurile Tarcu-Caleanu (2190 m), Baicu (2123 m), Bloju (2192 m) si Muntele Mic (1.806 m) precum si Muntii Cernei cu varful Poiana Mare (1363 m).
Muntii Poiana Rusca (1.359 m) si Muntii Banatului cu diviziunile Semenic (1.447 m), , Aninei, Dognecei, Almajului si Locvei fac parte din Carpatii Occidentali .
Dealurile piemontane apusene constituie cam o treime din teritoriul Banatului istoric. Altitudinea acestora variaza intre 200 si 400 de metri. La nord de raul Timis se afla dealurile Lugojului, Lapugiului, depresiunea Fagetului si dealurile Lipovei, iar la sudul acestui rau, dealurile Poganisului, Dognecei, Oravitei si Depresiunea Carasului.
Campia inalta ( altitudine peste 100 metri, pana la 140 metri) este reprezentata de campiile Vingai, Buziasului, Gataii si Fizesului. Campiile cu altitudini intermediare, cuprinse intre 100 - 130 metri, sunt campiile Hodoni, Duboz, Tormac, Jamu Mare, Arad si Sannicolau Mare, iar Campia joasa (altitudine sub 100 metri), este reprezentata de luncile raurilor, zona inundabila dinainte de amplele lucrari de regularizare. Aceste campii, componente ale Campiei Panonice reprezinta o alta treime a suprafetei banatene.
Intre formele de relief ale Banatului nu pot fi omisi cei doi vulcani stinsi de la Lucaret si Gataia: Piatra Rosie (altitudine 211 metri), respectiv Sumigu (altitudine 200 metri). De asemenea, cea mai mare intindere de nisipuri din Europa, astazi stabilizata si acoperita cu vegetatie, Dunele de nisip de la Deliblata, (Serbia).
|
